Obiceiuri de Paste la romani

La fel ca Sarbatorile de Craciun, traditia spune ca si de Paste familia se strange in jurul mesei. Desi vremurile moderne au facut sa se piarda multe din traditiile milenare ale romanilor, cateva inca s-au mai pastrat. Curatenia in casa este obligatorie si acum. In biserica ortodoxa, oamenii intampina sarbatorile de Pasti prin Postul Mare, care dureaza 48 de zile, post care incepe, oficial, din “Duminica iertarii”. Pentru curatirea sufleteasca, romanii se impartasesc. Saptamana Mare inca mai cheama credinciosii, in fiecare seara, la biserica, la denii – de luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus.
Traditia oualor rosii, simboluri ale crestinatatii, se pastreaza inca de la rastignirea lui Iisus. Legenda spune ca sub crucea Fiului, Maica Domnului ar fi pus oua, care au fost colorate de sangele care picura din ranile Mantuitorului. Ouale sunt inrosite intotdeauna in Joia Mare si sunt simboluri ale puritatii si ale reinnoirii naturii. Obiceiul de a te spala in Duminica Mare cu apa in care s-a pus un ou rosu s-a pastrat. Se spune ca oamenii vor fi sanatosi si frumosi ca un ou rosu.
Nu toti romanii stiu ca ouale rosii se ciocnesc dupa un ritual anume. Cu solemnitate si respect, cel mai varstnic barbat din familie ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, si apoi ciocneste oua cu toti ceilalti. Acesta loveste violent “capul” oului tinut de partener, in timp ce rosteste “Hristos a inviat!”, iar celalalt raspunde “Adevarat a inviat!”. Duminica, ouale se ciocnesc “cap in cap”, a doua zi “husca la husca”, urmand ca in a treia zi sa fie ciocnite “burta la burta”. Fiecare membru al familiei trebuie sa manance mai intai un ou sfintit, si apoi celelalte bucate sfintite.
La apropierea miezului noptii, credinciosii se strang cu mic cu mare la biserica, pentru a lua lumina. O veche superstitie spune ca acela ce va aduce lumina acasa fara sa o stinga va fi pazit de rele. In unele regiuni ale tarii se iau si pastile si ouale rosii pentru a fi sfintite.
Aceeasi zi aduna familia cu haine noi (ce simbolizeaza curatirea sufletului si a trupului) in jurul mesei imbelsugate, de pe care nu lipsesc drobul, friptura de miel, ouale rosii, pasca umpluta cu branza si smantana, si cozonacii. Masa are semnificatie ritualica: la iesirea evreilor din robia egipteana, acestia au jertfit un animal. Sacrificarea mielului pascal a prefigurat jertfa lui Iisus pe Golgota. Mielul il simbolizeaza pe Mantuitorul care s-a jertfit ca un miel neprihanit pentru pacatele omenirii.
Fiind o natiune cu traditii milenare, in fiecare zona se respecta anumite ritualuri, cutume, in preajma sarbatorilor. Astfel, in Bucovina, in noaptea de Inviere, fetele nemaritate spala clopotnita cu apa noua, si se spala cu aceeasi apa in zorii zilei de Paste pentru a fi frumoase tot anul. In Campulung Moldovenesc, credinciosii merg in zorii zilei de Paste in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, cu lumanari aprinse in mana si asteapta preotul care le va sfinti bucatele. O traditie inedita se afla in zona Sibiului exista - de Paste sa fie impodobit un pom asemanator celui de Craciun, in care se agata oua vopsite.
In Calarasi, credinciosii aduc la slujba de Inviere un cocos alb, oua rosii si cozonac spre sfintire. Stapanul cocosului care canta primul, vestind astfel invierea, va avea belsug in casa tot anul. Cocosii sunt daruiti apoi saracilor.
Tara Barsei aduna in centrul orasului principal intreaga comunitate – grupuri de tineri organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, strang oua de la fetele tinere, dupa care merg catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde au loc intreceri, cea mai indragita fiind aruncarea buzduganului.
Duminica Tomei incheie saptamana de dupa Sarbatori, si este numita saptamana Luminata. Se spune ca “cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai”.
Acestea sunt putine din traditiile care merita a fi stiute, pastrate respectate. Suntem crestini, religia si limba ne-au reunit in vremuri in care destinul ne era potrivnic. Acestea dovedesc un simtamant profund de apartenenta la poporul roman, o dorinta de a fi linistit in interior, impacat cu sine.

No comments:

Post a Comment