Plantele in eternitatea vietii

La Fereastra prafuita a biroului care dadea spre Times Square din New York rasfrangea ca o oglinda o imagine vrednica mai curand de o tara a minunilor. Nu una cu iepurasi albi, imbracati in jiletci si cu lant de ceas lafaindu-li-se pe burtica, ci privelistea unui omulet cu urechi de spiridus, numit Backster, care se afla in fata unui galvanometru si a unei plante de apartament, Dracaena massangeana.

Incursiunea in tara minunilor despre care vorbim incepuse in 1966, cand Cleve Backster, cel mai competent specialist american in detectarea minciunilor, lucrase o noapte intreaga cu o clasa descolari care nu erau altceva decat politisti si agenti cde securitate sositi din toata lumea ca sa invete secretele tehnicii lui. Lovit de o inspiratie subita, Backster se hotari acurn sa conecteze unul din electrozii poligrafului sau, aparatul de detectare aminciunilor, de una din frunzele Dracaenei, planta tropicala cu frunze late si cu o inflorescenta bogata si deasa, numita in chip obisnuit dragonier, din pricina unei legende care spunea ca rasina acestei plante ar da in realitate sange de dragon. Backsterera curios sa vada daca, turnand apa la radacina, asta influenteaza planta si, daca da, atunci cand si mai ales cum. Numai ca il astepta o surpriza. in timp ce planta sorbea cu lacomie apa prin tulpina ei lunga, galvanometrul nu indica o rezistenta mai mica, asa cum ar fi fost de asteptat de la conductibilitatea mai ridicata a plantei imbibate de apa. Pe banda inregistratoare, acul avea dimpotriva tendinta sa coboare in loc de a urca, trasand tot felul de urme in forma de dinti de ferastrau. Fapt era ca aceste urme indicau mai curand o reactie similara cu aceea a unei fiinte umane supuse unui stimul emotional scurt. Un galvanometru este o componenta a poligrafului, detectorul de minciuni, care, atunci cand un curent slab parcurge corpul unui om, raspunde imaginilor sale mintale sau celui mai mic semn de emotie facand sa oscileze un ac sau o penita pe un tambur care se invarteste incet.

Acest aparat a fost inventat la sfarsitul secolului al optsprezecelea de un iezuit din Viena, parintele Maximilian Hell, astrolog oficial la curtea imparatesei Maria-Theresa, dar mai tarziu paternitatea sa a fost atribuita, prin nu se stie ce eroare capricioasa, lui Luigi Galvani, fizician si fiziolog italian, caruia i se atribuie de o lume intreaga meritele legate de descoperirea electricitatii animale. Astazi, galvanometrul este folosit conectat la un circuit electric ce poarta numele de Puntea lui Wheatstone, in onoarea fizicianului englez care a inventat telegrafia fara fir, sir Charles Wheatstone.