Am asistat in ultima vreme - si recunosc ca am si luat parte la ele - la tot soiul de discutii despre parcurile de distractii din Romania. Am discutat despre siguranta copiilor nostri si despre pericolele iminente din parcurile de distractii... Fara insa sa ating, macar o data, in discutiile cu prietenii, problema parcurilor si parculetelor mici, cele in care iesim in fiecare zi, cele in care copiii nostri isi petrec cel mai mult timp.
Sigur ca respect si ma bucur de initiativa primarilor bucuresteni, mai ales a primarului Piedone care a transformat fiecare spatiu inutil din sector in loc de joaca pentru copii. Insa nu pot sa nu trag un semnal de alarma ca parcurile mici, cele de zi cu zi, reprezinta pericole si mai mari, cu gardurile lor rupte prin care intr-o secunda de neatentie un copil poate iesi catre o drama (vezi cazul bietului Ionut), sau cu leaganele lor subrezite, cu treptele lipsa la tobogane pe care in fuga si plini de adrenalina cei mici nu le observa, cu panourile lor electrice descuiate care duc la electrocutari sau chiar moarte (vezi cazul de la inceputul verii din sectorul 2), cu cainii fara stapan in cele din urma… E frumos domnule primar Piedone ca bucurati copiii cu parcuri la tot pasul, dar ar putea oare angajatii de la Parcuri sa le si intretina, astfel incat sa nu mai expunem copiii la tragedii? Nu e suficient doar sa montam tartan in parcuri, caci dupa o cazatura de la 3 metri de pe un tobogan rupt, tot iti zgaltai cateva organe, fie si pe suprafata anti-trauma.
No comments:
Post a Comment