Politica romaneasca

Intoarcerea rezultatului alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014 de catre mediul online si diaspora, la care s-a adaugat Dosarul Microsoft (dezvaluind cea mai mare frauda politica intilnita vreodata!) au zdruncinat din temelii sistemul politic rominesc, determinindu-l sa se reconsidere. La inceput, imitind reflexul boxerului facut K.O, care se ridica de jos ametit, bitiindu-se pe picioare, s-au dezbracat de orgolii si de nepasare, plecind privirea catre noii veniti, descoperind un nucleu de oameni hotariti, scirbit de politica si de politicieni, in marea lor parte fara ocupatie si fara viitor, decisi sa taie coada pisicii, sa-si spuna „nu”-ul lor raspicat, peste capul generatiilor octogenare, resemnate.

Asa, numai de-a dracului, fara sa ceara nimic, doar ca sa-i dezmeticeasca. Calculele, sondajele, circumstantele anterioare, de la primul tur, cistigat de Ponta, artau o victorie lejera a stingii, cum se intimplase de atitea ori, Iohanis avind dezavantajul, handicapul de a fi greoi, fara verb si, pe deasupra, neamt. Cine ar fi crezut vreodata ca rominul fudul, cum il stim, nationalist pina in maduva oaselor, va alege in contra naturii, investind incredere intr-un neamt corcit ( nici nemt intreg, nici romin pur singe!) si intr-un partid care le taiase salariile, pensiile, care le inchise spitalele, scolile, institutiile de cultura, care maculasera totul? Nimeni, desigur. Ponta, de departe, era favoritul pensionarilor, a celor care merg intodeauna la vot, aprope jumatate din numarul votantilor captivi, dependenti de pensii sau de alte drepturi, fluturate cu asupra de masura de stinga pe sub nasul lor.Rezultatul era previzibil.

Daca pina atunci parintii indemnasera copii sa mearga la vot, de multe ori fara prea mare succes, de data aceasta s-a intimplat invers, copii si-au indemnat parintii sa voteze si sa aleaga… pe mina lor. A fost o rabufnire a nemultumiri celor fara speranta, a celor care-si traiesc, in compensatie, viata virtual, pe internet, respinsi, cel mai adesea, de lumea reala. A fost, altfel spus, o cruciada a copiilor, o asumare emotionala, de moment, probabil neinspirata si paguboasa, un strigat in pustiu.